Progresele continue în domeniul ştiinţelor aplicate, reflectate în caracteristicile ofertei de mărfuri impun menţinerea învăţământului comercial la un nivel de actualitate tehnică suficient de apropiată de preocupările producătorilor de mărfuri, astfel încât viitori specialişti din comerţ să constituie parteneri competenţi şi cooperanţi pentru specialiştii din producţie. Acest deziderat este realizabil prin studiu tehnico-practic temeinic, singura modalitate de a crea abilităţi şi disponibilitate la comunicare profesională.
În marea majoritate a situaţiilor, obiectul cercetării mărfurilor îl constituie, cu prioritate, elementele tehnice, întrucât acestea sunt cele ce definesc cu maximă obiectivitate cvasitotalitatea mărfurilor, chiar şi în cazul mărfurilor imateriale. Această dominanţă a aspectelor tehnice este evidenţiată nu numai în literatura de specialitate şi materia legislativ-normativă, ci şi în materialele comerciale uzuale care subliniază prioritar informaţia tehnică.
De altfel, civilizaţia contemporană se caracterizează printr-o penetrare agresivă a elementelor tehnice în toate aspectele vieţii, fapt care prilejuieşte nenumărate avantaje, dar şi motive de îngrijorare. Tehnicizarea vieţii umane, la un nivel fără precedent în istoria omenirii riscă să deterioreze grav şi ireversibil echilibre în organizarea socială şi îndeosebi echilibre sensibile specifice fiinţei umane ca entitate biologică.
Numeroase luări de poziţii şi avertismente cu privire la viitorul omului indică printre factorii responsabili de această stare de lucruri şi contradicţiile crescânde dintre cerinţele reale ale fiinţei umane şi efectele directe şi mai ales cele tardive ale consumului exagerat de tehnică. O categorie importantă de efecte nedorite este generată de cunoaşterea defectuoasă sau necunoaşterea tehnicii care alcătuieşte universul cotidian al omului modern. Se poate considera cu deplin temei că între lumea oamenilor şi lumea tehnicii create de om pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă se dezvoltă un conflict care nu poate fi depăşit decât printr-o reaşezare de raporturi şi o reconsiderare a nevoii de educaţie tehnică perpetuă, la toate nivelurile sociale.
Specialiştii din domeniul mărfurilor şi comerţului în general constituie factori notorii de armonizare a relaţiilor om-tehnică printr-o judicioasă activitate de informare şi educare a cumpărătorilor şi, respectiv, de colaborare cu producătorii în direcţia umanizării maxime a elementelor tehnice care compun o bună parte a ofertei contemporane.
Comentarii
Trimiteți un comentariu