a) masa – reprezintă una din cele mai importante caracteristici ale unei mărfi; la mărfuri semnificaţia masei variază în funcţei de context, şi anume:
- cantitatea de materie incorporată într-o anumită marfă; se exprimă în unităţi masisce (kg) şi se înscrie în toate documentele care însoţesc marfa; unele documente cuprind masa netă (făfă ambalaj iar altele şi masa brută ( cu ambalajul). Diferenţa dintre masa brută şi masa netă o reprezintă tara, adică masa ambalajului. În comerţ este consacrată şi masa comercială, respectiv cantitatea plătită din masa reală a unei mărfi higroscopice şi se calculează cu formula:
Mc = Mn (100 + ua) / (100 + ur)
Mc – masa comercială
Mu – masa netă
ua – umiditatea admisă a mărfii, %
-cantitatea de materie considerată în raport cu unitatea de volum, suprafaţă, lungime etc., fiind cazul mărfurilor caracterizate de volum (mărfuri în vrac – kg/m3), produselor laminare (hârtie, ţesături – kg/m2), produselor de tip filamentar (fire, cabluri, ţevi – kg/m) ori identificabile la bucată (fructe, cereale, leguminoase). În cazul raportării la unitatea de volum caracceteristica se numeşte masă specifică sau densitate. Densitatea sau masa specifică reprezintă cantitatea de materie a unei unităţi de volum din marfa considerată. Se disting două variante cu care se operează:
– densitate absolută – masa ăn g a unei unităţi de volum (1 cm3), varianta teoretică
– densitate relativă – mărime adimensională ce reprezintă raportul dintre densitatea absolută a mărfii considerate şi densitatea absolută a apei la temperatura de 4° Celsius.
b) porozitatea – caracteristica solidelor dată de macrostructiră şi reprezintă raportul dintre volumul corpului considerat şi volumul porilor din masa corpului. Se exprimă procentual. Porozitatea este o caracteristică definitorie pentru produsele de panificaţie, patiserie, pentru materiale folosite la realizarea confecţiilor textile şi a încălţămintei etc. Caracteristica inversă porozităţii este compactitatea.
c) higroscopicitatea – este caracteristica de bază a structurilor organice în compoziţia cărora se află apă. Acest structuri îşi modifică permanent conţinutul propriu de apă prin preluarea/cedarea de vapori de apă din mediu, când parametrii spaţiului de depozitare a mărfii oscilează faţă de nivelul normal. Conţinutul de umezeală se realizează prin adsorbţie (fixarea apei în macrocapilare şi aderarea mecanică a condensului pe neregularităţile macrostructurii), absorbţie (fixarea apei în micrpcapilare) şi chemosorbţie (apa legată chimic). Scăderea conţinutului de apă este efectul desorbţiei, care constituie procesul de pierdere a apei din produs. Sorbţia şi desorbţia vaportilor de apă se desfăşoară după curbe care nu se suprapun, prezentând fenomenul de histerezis higroscopic, ale cărui implicaţii sunt majore pentru alegerea materialelor adecvate pentru diverse destinaţii.
d) umiditatea – reprezintă efectul direct al higroscopicităţii şi are semnificaţia de conţinut total de apă, în orice formă, din masa mărfii. Conţinutul de apă se exprimă în procente masă. Produsele higroscopice conţin în mod natural apă, această umiditate naturală fiind recunoscută şi acceptată ca umiditate legală (menţionată în standardele de produs) purtând adesea denumiri consacrate, cume ste cazul fibrelor textile, pentru care umiditatea legală se numeşte repriză.
Umiditatea unui produs se determină prin îndepărtarea apei cu ajutorul unor incinte speciale numite etuve şi cântăriri repetate.
u = (Mo – Ml)/Ml x 100
Mo – masa produsului conţinând apă
Ml – masa produsului fără apă
e) permeabilitatea – semnifică proprietatea unor structuri de a lăsa să treacă prin ele diverse substanţe. Este foarte importantă pentru numeroase domenii în comerţ; o importanţă remarcabilă o are în mărfurile alimentare, textile, încălţăminte. Inversul es este impermeabilitatea şi este proprietate esenţială pentru anumite mărfuri: umbrele, filtre, corturi).
Comentarii
Trimiteți un comentariu