Merceologia

Satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei intr-o societate civilizata, presupune existenta unui sortiment variabil de produse.

Aceasta satisfacere este mult usurata in conditiile economiei de piata la baza careia se afla proprietatea privata care permite libera initiativa a agentilor economici in directia realizarii unei activitati economice eficiente. Economia de piata permite ca raportul de marfuri intre cerere si oferta sa fie cit mai favorabil atit producatorilor cit cit consumatorilor.

Orice produs care prin proprietatile sale satisface necesitatile altor personae decit ale producatorilor si face astfel necesara vinzarea-cumpararea prin intermediul pietii se numeste marfa.

Marfa are unele elemente, valoarea si valoarea de intrebuintare. Valoarea marfii este data de faptul ca marfa este produsul muncii omenesti.

Cu cit valoarea marfii va fi mai mare cu atit la producerea ei sa va consuma mai multa munca. Aceasta presupune ca marfa va fi si mai utila beneficiarului.

Deoarece pretul reprezinta expresia baneasca a valorii marfurilor. Cu cit o marfa va avea mai multa munca omeneasca, incorporate in ea, cu atit pretul marfii va fi mai mare.

In ceea ce priveste valoarea de intrebuintare a marfii aceasta se refera la faptul ca marfurile sunt solicitate de cumparatori pentru utilitatea lor. Datorita proprietatilor pe care le au. Deci cu cit o marfa are mai multe proprietati cu atit ea va fi mai utila consumatorului si va fi solicitata mai mult pe piata. Daca un produs are unul dintre cele 2 elemente valoarea sau valoarea de intrebuintare nu va putea fi marfa

Stiinta care are ca obiect studiul marfa se numeste merceologie si provine de la cuvintele “merx” (marfa) si “logos” vorbire

Merceologia studieaza marfurile din punct de vedere a valorii lor de intrebuintare, deci a necesitatii lor de utilizare. Valoarea lor de intrebuintare are o notiune cu un continut tehnic, economic si sociouman, toate raportate la necesitatile societatii.

1. Continutul tehnic – presupune cunoasterea principalelor proprietati ale produselor finite si a principalelor factori care determina proprietatile produselor.Factorii pot provine din sfera productiei(materie prima, procese tehnologice), din sfera circulatiei( ambalare, transport) sau din sfera serviciilor comerciale (termen de garantie, livrari de marfuri la domiciliu).
2. Continutul economic- reiese din legatura intre valoarea de intrebuintare si valoare: cit mai multa utilizare, dar cheltuieli cit mai mici de obtinere a produselor, pentru care decit pretul produsului sa fie cit mai mic…….
3. Continutul uman- care se refera la faptul ca proprietatile marfurilor se cerceteaza sub urmatoarele aspect:

• influenta marfurilor asupra starii de sanatate a populatiei.
• contributia lor asupra nivelului de cultura, civilizatie si educatie.
• Dezvoltarea gustului estetic al consumatorului
• Influenta mediului inconjurator.

Fata de cele relatate putem trage concluzia ca valoarea de intrebuintare a unui produs este data tocmai de capacitatea lui de a satisface o necesitate umana.

Cu cit un produs va dispune de mai multe valori de intrebuintare, cu atit el va satisface o necesitate umana.

Cu cit un produs va dispune de mai multe valori de intrebuintare cu atit el va satisface mai frecvent cerintele beneficiarilor. Pe de alta parte, cu cit continutul tehnic, economic , social si uman al produsului este mai bogat. Cu atit valoarea lui este mai mare. Valoarea de intrebuintare a produselor este mai mare .

Valoarea de intrebuintare a produselor are un pronuntat character dynamic, care se accelereaza pe masura dezvoltarii stiintei si tehnicii, dar si in functie de cerintele mereu crescinde ale populatiei.

Astfel pe masura ce stiinta si tehnica dezvolta, se pot diversifica valoarea de intrebuintare sau se pot descoperi noi surse ale valorii de intrebuintare.

Intre valoarea de intrebuintare a produsului si costul acestuia mai intervine un factor deosebit de important si anume CALITATEA.

Calitatea reprezinta gradul in care o marfa satisface cerintele consumatorului. Intre valoarea de intrebuintare, valoare si prêt exista un raport direct proportional. Astfel putem spune ca merceologia studiaza si calitatea produselor, deoarece calitatea este data de intrebuintarea produsului, valori care determinta utilitatea produselor.

Privita din acest punct de vedere, merceologia este considerate stiinta cercetarii sistematice a produselor, sub aspect tehnico economice, intr-o integratoare a valorii de intrebuintare a calitatii, raportata la necesitate si la eficienta economic sociala in existenta.

Astfel ca o disciplina stiintifica practic aplicativa care studiaza o parte a problematicii calitatii produselor si serviciilor. Ea abordeaza calitatea produsului din punct de vedere al operatiunilor, depozitare al comercializarii, asigaurarii, conditiile igienico- sanitare, optimizarii preturilor. Toate acestea private prin prisma pietii de fapt al consumului final.

Merceologia urmareste evitarea transmiterii indirect a unei parti din cheltuielele legate de calitatea asupra consumatorului , cheltuieli care ar putea avea loc prin sporirea cheltuielelor de intretinere prin reparatii.

Prin prisma managementului calitatii totale si asigurarii calitatii , se urmareste o restructurare a conceptiei despre merceologie prin punerea accentului asupra concurentei existente in economia de piata a protectiei consumatorului si mediului ambient. A interventiei organelor abilitate in comercializarea marfurilor de calitate cit mai buna. Acesta deoarece intr-o economie de piata calitatea produselor si preturilor lor sunt elemente esentiale in mentinerea competetivitatii pe piata.

Functiile merceologiei:

1. Functia propulsiva- care se manifesta in sfera productie si se refera la ameliorarea calitatii produselor la reproiectarea si inoirea produselor

2. Functia de ierarhizare a valorii de intrebuintare si de corelare a lor cu calitatea si costurile produselor- Pretul de cost si calitatea lor constituie factori esentiali in competetivitatea produselor pe piata.

3. FUnctia economica- se manifesta prin influenta merceologiei asupra productiei in directia adoptarii acesteia la cerintele consumatorilor respectiv la comanda sociala.

4. Functia sociala- rezulta din rolul merceologiei in sporirea gradului de calitate a produselor fabricate si deci a satisfacerii cerintelor consumatorilor.

5. Functia educativa- exercitata prin explicarea caracteristicilor, calitative ale produselor, si in functie de ele posibil a produselor prin introducerea de produse noi in consum.

6. Functia rationalizatoare in consum- deoarece prin merceologie se pot constientiza masele de consumatori sa cumpere cele mai indirecte produse conform cerintelor si necesitatii lor.

Prin functiile enumerate , merceologia se situateaza alaturi de alte discipline in ansamblul preocuparilor de cercetare multipla a marfurilor de dirijarea , de urmarire a comportarii acestora in consum, toate in scopul de a satisface in cel mai inalt grad de cerintele de consum ale populatiei.